LOCALITĂȚILE DE PE TERITORIUL COMUNEI VETRIȘOAIA:

BĂLTEANUL
-fost sat în partea de nord-vest a satului Vetrișoaia;
-la 1787 apare ca moșie în ținutul Fălciului;
-din 1956 înglobat în satul Vetrișoaia.

BUMBĂTA
-moșie în ținutul Fălciului la 1777;
-în 1925 înglobează Bălteanul;
-în 1956 în comuna Vetrișoaia.

CRISTINICIUL
-fost sat probabil în partea de vest a satului Vetrișoaia, amintit din anul 1803;
-la 1859 înglobat parțial în Răciulești și parțial în Rîncenii lui Rosetti;
-cotropit cu Răciulești din 1892; din 1904 nu mai apare.

DRĂGUȘENI
-fost sat pe Prut lângă Lunca Veche;
-trup al moșiei Vetrișoaia din 1875.

FURȚEȘTI
-atestat în mai multe documente, dispărut la sfârșitul secolului al-XVII-lea.

FOLTEȘTI
-fost sat pe Prut în partea de nord a satului Vetrișoaia;
-înglobat în satul Siminești de la 1803 când nu mai apare.

LEOVA
-fost sat lângă Bumbăta 1816;
-Schela Leova la 1883, 1840 ( schelă=port în limba veche ).

POJORENI
-apare ca moșie în 1778;
-înglobat din 1900 în Vetrișoaia.

RĂCIULEȘTI
-fost sat în partea de nord-vest a satului Vetrișoaia;
-înglobat în Vetrișoaia din 1939, nu mai apare.

SIMINEȘTI
-sat ocolul Prutului la 1772;
-înglobat în Vetrișoaia în 1925.

ȘCHEIA
-fost sat în sud-vest de Lunca Veche;
-înglobat în Pojoreni în 1876.

VETRIȘOAIA
-al mănăstirii Sf. Sava 1772;
-Simineștii și Vetrișoaia, ale spăterului Iancu Ralet și a mănăstirii Sf. Sava, Hliza Vetrișoaia, a serdarului Ioniță Hotineanu- 1831;
-împărțit în doua sate, unul contopit cu Siminești 1832;
-include trupul moșiei Drăgușeni 1875;
-înglobează Simineștii și Răciuleștii în mai multe rânduri.

SATUL NOU
-înființat pe moșia Vetrișoaia 1893;
-satul a fost considerat când în Berezeni când în Vetrișoaia;
-apare în legile administrative în 1904.

Vetrișoaia- consideratii geografice

Comuna Vetrișoaia este situată în partea de est a Podișului Moldovei pe coordonatele de 46 grade 45 minute latitudine nordică și 28 grade 16 minute longitudine estică, la o distanță de 85 km față de Vaslui(reședința județului) și 35 km de Huși, cel mai apropiat municipiu, centrul administrativ al fostului ținut al Fălciului, de care a aparținut în trecut Vetrișoaia. La nord se învecinează cu comunele Pădureni și Lunca Banului, la est cu Republica Moldova, pe hotarul trasat de cursul râului Prut, la sud cu Berezeni si la vest cu comuna Dimitrie Cantemir.
Conform datelor ultimului recensământ cei 4187 de locuitori ai comunei beneficiază de 226 ha în vetrele de est și de o suprafață de 6510 ha în extravilan, în totalitate comuna Vetrișoaia având 7004 ha. Comuna Vetrișoaia este formată din numai două localități: satul Vetrișoaia și satul Bumbăta, un caz deosebit pentru județul Vaslui, luând în considerare de exemplu comuna Puiești care numără 15 unități administrative.
Vetrișoaia se află situată în zona de câmpie, între lunca Prutului și dealurile Fălciului, pe treptele concentrice descendente ale reliefului. Pentru această zonă enumerăm câteva denumiri băștinașe, existente până astăzi de pe vremea vechilor documente: Unghiul Strâmt, Balta Ochiului, pârâul Sărata, Tarlaua Cașcaval, Stâna Isac, tarlaua Tufa, Boul Bătrîn etc.
Structura geologică a teritoriului comunei se raportează la Platforma Moldovenească, mai precis la limita de sud a acesteia. Specialiștii o definesc astfel : o regiune rigidă, consolidată încă din proterozoic, a Moldovei extracarpatice. Are un fundament cristalin vechi, podolic, cutat și faliat, scufundat la adâncimi, și acoperit de o stâncă sedimentară groasă, formată din roci paleozoice, mezozoice și terțiare necutate, cu numeroase și importante discordanțe stratigrafice între ele. Contactul său cu unitatea cutată, mai labilă, a orogenului carpatic se face în lungul faliei pericarpatice, pe linia Vicovu de sus, Păltinoasa, Târgu-Neamț, Buhuși, Gura Văii (pe Trotuș). În acest sector, prospecțiunile geografice au pus în evidență o linie de fractură și o afundare accentuată spre sud a fundamentului precambrian al platformei, până către Bârlad și Murgeni.