Grupul Scolar Agricol din Vetrisoaia

Comuna Vetrisoaia are nevoie de un nou microbuz scolar, pentru a-si transporta zilnic la ore… liceeni! Mândri cã au din acest an un Grup Scolar la ei în comunã, edilii din Vetrisoaia cautã solutii pentru a rezolva problema transportului elevilor domiciliati în comuna vecinã, Berezeni.

CERERE “Avem numai un singur microbuz scolar si nu facem fatã sã aducem la scoalã toti elevii, mai ales cã acum avem si copii din Berezeni care vin la liceul din comunã”, se plânge primarul Vasile Puiu. Grupul Scolar Agricol de la Vetrisoaia a fost înfiintat din anul scolar 2010 – 2011 si dacã se pare cã aspectele ce tin de spatiu sau dotare nu ridicã probleme, transportul copiilor cãtre unitatea de învãtãmânt se face, deocamdatã, pe banii copiilor. “Un liceu care se respectã, chiar dacã este unul cu pofil agricol, trebuie sã se îngrijeascã de copiii lui. Eu asa mi-am propus. Avem acum o singurã clasã, dar la anul vor fi douã. Acum sunt 20 de copii, iar la anul 40, pentru ca an de an cifra sã creascã. Acesti copii pe care îi avem acum sunt marea majoritate din Berezeni si Rânceni. Ei fac cam 7 kilometri pânã la liceu. Deocamdatã, ei vin cu ce pot, cu ocazii, cu cursa, cu se se poate… Dar eu mi-as dori foarte mult ca sã primesc un microbuz pentru ei. Voi face demersuri si la ISJ si la Minister”, a mai spus primarul Puiu.

“La un liceu de la tarã, cine rãmâne? Cine are o situatie materialã modestã, da?”

“Am sã vã spun un lucru: este necesar ca noi sã le asigurãm transportul, pentru cã la un liceu de la tarã, cine rãmâne? Cine are o situatie materialã modestã, da? Si atunci de unde sã aibã ei bani sã dea zi de zi pe cursã? Nu au, cã sunt si asa sãraci si vai de ei”, explicã alesul Vetrisoaiei, care are însã, planuri mari cu liceul de la el din comunã. “Eu si toti cei care avem rãspundere în comunã, vrem ca acest Grup Scolar sã fie unul cu care sã ne mândrim. Sã aibã profesori buni, sã aibã copii cu rezultate bune, sã beneficieze de cele mai bune conditii. Si veti vedea cã ne vom tine de cuvânt”, s-a entuziasmat alesul de la Vetrisoaia.

Sursa:Vremea Noua

Vetrisoaia pe Facebook Groups

Grupul comunei Vetrisoaia il gasiti pe http://www.facebook.com/group.php?gid=128946597121562, unde puteti gasi mai multe informatii, fotografii, videoclipuri si evenimente, de asemenea va puteti alatura discutiilor incepute de vetriseni, regasi prieteni/vecini in acest grup, puteti cere informatii intreband locuitorii, in felul asta aflati direct de la sursa :D! Nu va sfiiti sa va alaturati grupului.
"Deoarece au aparut persoane care nu au vreo legatura directa cu Vetrisoaia se impune a se preciza ca aici se aduna si lume care e prieten(a) sau ruda cu vreun vetrisan. Sau o fo' p'acolo in vakantza si i-a placut. Grupul este deschis."

Apa scumpa de la Vetrisoaia

In comuna Vetrisoaia, localnicii platesc, fara doar si poate, cel mai mare pret din tara pentru apa consumata: 30 de lei pentru fiecare metru cub. De parca n-a fi de ajuns ca e scumpa, apa este si murdara si amara si, uneori, cu un iz cumplit. De teama sa nu se îmbolnaveasca, oamenii nu folosesc apa decât pentru spalat si pentru adapatul animalelor. Aductiunea de apa “potabila” a costat peste 12 miliarde de lei vechi, bani alocati de la bugetul Consiliului Judetean Vaslui si de la bugetul local. În plus, fiecare dintre cele 160 de familii care si-au tras apa în curte a platit peste sase milioane de lei vechi firmei care a racordat cismelele la “magistrala” ce traverseaza centrul comunei.

Locuitorii comunei Vetrisoaia sunt nevoiti sa plateasca cel mai mare pret din tara pentru apa de la cismelele pe care le au în curte. Astfel, pentru un consum lunar cuprins între unu si cinci metri cubi achita 5 lei/mc, pentru un consum lunar cuprins între sase si zece metri cubi oamenii platesc 30 de lei/mc, iar consumul a peste 10 metri cubi este interzis si se sanctioneaza cu debransarea consumatorului de la reteaua de apa, potrivit art. 5 din Hotarârea Consiliului Local Vetrisoaia nr. 18/24 iunie 2010. Tot potrivit legii locale, pentru persoanele juridice pretul este de 10 lei/mc/luna pentru un consum de pâna la 20 de mc/luna inclusiv, iar peste aceasta cantitate pretul este de 30 de lei/mc.
Pe lânga faptul ca este scumpa, apa “potabila” de la Vetrisoaia este amara si uneori cu un miros greoi.
“Apa nu curge tot timpul, ci doar câteva ore pe zi. Mai tot timpul e oprita, dar când vine, e amara. Vine câteodata cu un miros greu, asa, de bâhlit. A venit si cu par într-o zi. Pentru apa asta am platit sase miloane doua sute (lei vechi – n.r). Pe 6 septembrie s-au împlinit trei luni de când ne-au tras apa, iar eu car tot de la fântâna. Am dat bani degeaba. si-au batut joc de noi. Nu a venit înca factura, însa am de platit 30 de metri cubi de apa. M-am uitat pe apometru si scrie 0030. Aici metrul cub e 50.000 de lei pentru un consum de cinci metri cubi. De la cinci metri cubi în sus platim trei sute de mii de lei, iar de la zece metri în sus ne taie apa. Scrie pe contract”, ne-a declarat Stela Grigore.
Nu este singura care se “bucura” de investitia facuta în comuna. O alta localnica sustine ca a baut apa si s-a îmbolnavit.
“Nu beau apa de la robinet. Spal cu ea. Am baut apa si mi-a fost rau. E amara apa. Nu-i buna de baut. Am dat sase milioane, mai am de dat opt sute. Da’ nu mai am, acu’ de unde sa-i dau? Apa nu curge tot timpul. Când îi da drumul, când o opreste. Am platit un amar de bani pentru ce? Cei de la primarie o opresc. Vai de capul meu! M-am chinuit si am platit-o si, uite, vezi cum vine… amara. Nu-i sterilizata. Cum sa spun eu? Nu-i potabila. Daca beau, ma îmbolnavesc, dar nici asa nu au oamenii”, a spus Zamfira Grecu.

“Este o masura pentru a nu se consuma exagerat”
În situatia celor doua femei sunt peste 160 de familii din comuna Vetrisoaia. Ceea ce se întâmpla acolo nu e bataie de joc pentru ca e prea putin spus, de fapt, e dispret la adresa întregii comunitati.
Vasile Puiu, primarul comunei, ne-a dat o explicatie uluitoare: “Apa este asa scumpa pentru a nu iriga omul în gradina(?! – n.r.). Omul trebuie sa foloseasca apa pentru consum, pentru animale sau alte chestii, nu pentru irigatii. Este o masura pentru a nu se consuma exagerat. În afara de asta, implica si foarte multe costuri. Sunt foarte putini abonati si costul metrului cub de apa este un pic mai ridicat. În principiu, a fost o magistrala care a fost facuta pe comuna. Noi nu facem acum decât sa reabilitam si extindem. Am sapat alte puturi în alta parte pentru ca alea nu pot fi folosite. Ne-am oprit ca nu mai avem bani. Deci n-avem bani pentru statia de tratare si de clorinare care trebuie. Am preferat sa dam drumul la apa pentru ca am stat aproape un an de zile cu puturile neexploatate si ajunsese sa se colmateze. În momentul în care un put forat de doi ani de zile nu-l folosesti, automat se colmateaza. Riscam sa pierdem investitia. Am preferat sa nu pierdem investitia folosind ceea ce avem, chiar daca este un pic mai scump. Pâna în prezent, nu am încasat niciun leu de la populatie”.
Potrivit buletinului de analize fizico-chimice din 22 aprilie 2010, apa contine foarte mult amoniu, de aici si gustul amar. Interesant e ca nimeni de la Primaria Vetrisoaia nu ne poate spune cine a decis sa se foreze în locul respectiv. Mai mult, firma care a executat lucrarea de aductiunea a apei în Vetrisoaia (Santier Instalatii SA Vaslui) a fost singura prezenta la licitatia care s-a organizat în martie 2008. Desi legea prevede ca pentru organizarea unei licitatii în vederea atribuirii unei lucrari trebuie sa prezinte oferte cel putin trei firme, comisia a atribuit lucrarea catre SC Santier Instalatii SA Vaslui, care s-a angajat sa faca toata treaba contra sumei de 1.210.634 de lei (peste 12 miliarde de lei vechi). Pâna în prezent, s-au executat lucrari în valoare de peste 10 miliarde, iar firma a încasat deja peste opt miliarde de lei vechi, bani alocati de la bugetul Consiliul Judetean Vaslui si de la bugetul local. Racordarea cismelelor la “magistrala” care trece prin comuna a fost facuta de o alta firma, Global Impex SRL, care a încasat de la localnici peste 1,3 miliarde de lei.

Fratii nostri de peste Prut

În cadrul unui eveniment de suflet, Ziua Comunei Vetrisoaia, autoritãtile locale, în frunte cu primarul Vasile Puiu, au pus la cale actul oficialal al înfrãtirii, bucurându-se de prezenta presedintelui Consiliului Raional, Ion Gudumac, a primarului din Leova, Gheorghe Focsa, dar si a presedintelui CJ Vaslui, Vasile Mihalachi, alãturi de cei doi vicepresedinti, Corneliu Bichinet si Dumitru Buzatu. 2010 sarmale sustine primarul Puiu cã s-au pus la masa cea mare, din care au gustat toti vetrisoienii, precum si oaspetii lor de seamã.

“Astãzi s-a organizat o sedintã de Consiliu Local, care a avut un singur proiect pe ordinea de zi, înfrãtirea comunei Vetrisoaia cu orasul moldovenesc Leova. Consilierii au votat în unanimitate si actul s-a înfãptuit. Sunt foarte bucuros cã am reusit aceastã înfrãtire, care ne va ajuta în atragerea de fonduri prin proiectele transfrontaliere, finantate de Uniunea Europeanã. Avem nevoie de o colaborare mult mai strânsã cu fratii nostri de peste Prut, din punct de vedere cultural, social, economic”, a precizat, cu entuziasm, primarul de la Vetrisoaia, Vasile Puiu. La acest moment important au fost prezenti si liderii Consiliului Judetean (CJ) Vaslui, Vasile Mihalachi, Dumitru Buzatu si Corneliu Bichinet, dar si seful Politiei de Frontierã, Valeriu Bodoga, precum si reprezentanti ai Inspectoratului Judetean de Politie.

Coniacul “Stefan cel Mare”, darul moldovenilor pentru vetrisoaieni!

Moldovenii n-au venit cu mâna goalã la Vetrisoaia, ci i-au adus primarului Puiu o sticlã de coniac, vechi de 25 de ani, numit “Stefan cel Mare”, dar si cu… propunerea de a realiza în comun un nou pod peste Prut. “Mi-a plãcut foarte mult de domnul presedinte al CR Leova, Gudumac, care, atunci când mi-a dat sticla de coniac, a spus cã vrea sã o pãstrãm si, când ca fi podul gata, sã o desfacem si sã cinstim din ea. Sigur, e o idee simbolica, dar noi chiar vrem sã valorificãm înfrãtirea asta si sã facem tot ce ne-am propus”, a mai spus Vasile Puiu.

2010 sarmale, artisti si foc de artificii!

2010 sarmale! Atât spune primarul Puiu cã s-a pregãtit pentru masa de sãrbãtoare. Nu a putut lipsi un spectacolul muzical inedit si un foc de artificii: “Tinere talente de la noi din comunã, grupul ‘Floricica de pe Prut”, Denisa Ciobanu, Miruna Puiu, ansamblul de dansatori profesionisti condus de doamna Maria Murgoci, cântãretul Raul…. Am pregãtit si un foc de artificii, pentru bucuria tuturor. Sunt sigur cã a fost un eveniment frumos, de neuitat, în care toatã lumea s-a simtit foarte bine”, a mai spus primarul.

Hai sa dam mana cu mana....

Despre Vetrisoaia

Despre Vetrişoaia multă lume ştie că este o comună de oameni gospodari, cu acareturi bine ticluite. Chiar dacă ar părea ciudat, Vetrişoaia are un singur sat, Bumbăta, despre care puţini ştiu că a fost o suburbie a oraşului Leova, acum din Republica Moldova. La o primă vedere, Bumbăta îţi dă impresia unui loc mirific. Casele au vechime şi tradiţie, la fel ca toate gospodăriile din multe sate din Lunca Prutului. Cele 100 de case din Bumbăta adăpostesc peste 370 de oameni, care trăiesc ca în vremurile de demult. Sînt izolaţi de oraş şi chiar de comună, pînă la care trebuie să străbată vreo opt kilometri, pe un drum vechi, de ţară. Oamenii din Bumbăta s-au învăţat cu greutăţile şi îşi duc viaţa aşa cum au învăţat de la părinţii lor, muncind pămîntul şi pescuind. Pescuitul este pentru ei mai mult decît o ocupaţie sau pasiune, mulţi trăind doar de pe urma acestei îndeletniciri. Prutul le trece pe lîngă casă, dar niciodată la Bumbăta n-ai să auzi că vreun sătean a scos din rîu mai mult peşte decît are nevoie. Oamenii ştiu că dacă balta rămîne fără peşte vor ajunge să moară de foame şi tare se mai supără cînd vecinii lor de peste Prut ies la braconat. Bătrînii satului au prins şi vremuri mai bune, dar răpirea Basarabiei le-a făcut viaţa grea. Gheorghe Stîngă, un bătrîn de 81 de ani, ne-a povestit că înainte de război, la Bumbăta, viaţa era frumoasă şi lumea prosperă. Oamenii mergeau la biserică şi la tîrg, la Leova. Nu erau nevoiţi să străbată toată “balta” pînă la Vetrişoaia, pentru că era un pod de lemn pe care mergeau pînă la Leova. “Cînd mă făcusem şi eu mai mărişor, treceam Prutul înot sau pe podul care era şi mă duceam în tîrg la Leova. Acolo aveam prieteni, mă duceam în grădina publică sau la o cofetărie, ce mai, trăiam ca la oraş. Părinţii mei şi oamenii din sat făceau negoţ, aduceau marfă de la ruşi şi o vindeau la Leova. Pe Prut urcau grecii cu vaporaşele, ne cumpărau recolta sau animalele. Lumea avea bani şi ne simţeam bine”, ne-a spus Gheorghe Stîngă. Bărbatul, unul dintre cei mai bătrîni oameni ai satului, îşi aminteşte şi despre ceea ce au făcut ruşii dintr-un sat prosper: “În noaptea cînd rusnacii ne-au luat Basarabia, mulţi oameni din Leova erau la noi, la Huşi sau la Vetrişoaia. Mulţi dintre ai noştri erau plecaţi dincolo, nu au mai putut trece înapoi la familii. Au fost cazuri cînd s-au întîlnit fraţi de sînge după 40 de ani, de nici nu se mai cunoşteau. Stăteau oamenii în zilele de sărbătoare şi vorbeau peste Prut cu neamurile. Dacă te prindea Securitatea, te bătea de te zvînta. A fost tare greu”.

Un articol de Laurentiu Moronescu, Evenimentul Regional al Moldovei, 04/02/2005

Vetrisoaia

Comuna Vetrișoaia este situată în partea de est a Podișului Moldovei pe coordonatele de 46 grade 45 minute latitudine nordică și 28 grade 16 minute longitudine estică, la o distanță de 85 km față de Vaslui(reședința județului) și 35 km de Huși, cel mai apropiat municipiu, centrul administrativ al fostului ținut al Fălciului, de care a aparținut în trecut Vetrișoaia. La nord se învecinează cu comunele Pădureni și Lunca Banului, la est cu Republica Moldova, pe hotarul trasat de cursul râului Prut, la sud cu Berezeni si la vest cu comuna Dimitrie Cantemir.
Conform datelor ultimului recensământ cei 4187 de locuitori ai comunei beneficiază de 226 ha în vetrele de est și de o suprafață de 6510 ha în extravilan, în totalitate comuna Vetrișoaia având 7004 ha. Comuna Vetrișoaia este formată din numai două localități: satul Vetrișoaia și satul Bumbăta, un caz deosebit pentru județul Vaslui, luând în considerare de exemplu comuna Puiești care numără 15 unități administrative.
Vetrișoaia se află situată în zona de câmpie, între lunca Prutului și dealurile Fălciului, pe treptele concentrice descendente ale reliefului. Pentru această zonă enumerăm câteva denumiri băștinașe, existente până astăzi de pe vremea vechilor documente: Unghiul Strâmt, Balta Ochiului, pârâul Sărata, Tarlaua Cașcaval, Stâna Isac, tarlaua Tufa, Boul Bătrîn etc.
Structura geologică a teritoriului comunei se raportează la Platforma Moldovenească, mai precis la limita de sud a acesteia. Specialiștii o definesc astfel : o regiune rigidă, consolidată încă din proterozoic, a Moldovei extracarpatice. Are un fundament cristalin vechi, podolic, cutat și faliat, scufundat la adâncimi, și acoperit de o stâncă sedimentară groasă, formată din roci paleozoice, mezozoice și terțiare necutate, cu numeroase și importante discordanțe stratigrafice între ele. Contactul său cu unitatea cutată, mai labilă, a orogenului carpatic se face în lungul faliei pericarpatice, pe linia Vicovu de sus, Păltinoasa, Târgu-Neamț, Buhuși, Gura Văii (pe Trotuș). În acest sector, prospecțiunile geografice au pus în evidență o linie de fractură și o afundare accentuată spre sud a fundamentului precambrian al platformei, până către Bârlad și Murgeni.
Satul Vetrișoaia, sau Vetrișăni (vechea denumire) datează cel mai probabil încă din Evul Mediu ca așezare, însă este atestat documentar pentru prima oară în perioada post-medivală, în anul 1528, în urmă cu 481 de ani, datorită lui Petru Rareș, după cum urmează:
,,Facem înștiințări pentru adevăratele slugile noastre Petru Vetriș și fratele său Stan Vetriș și surorile lor Marușca și Mușa, feciorii Ivului, nepoții lui Toader Vetriș, că i-am miluit pre dânșii, osăbit de altă milă, le-am dat și le-am întărit lor de la noi, întru al nostru pământ al Moldovei, pre a lor dreaptă ocină și moșia de uric și dres a lui Toader Vetriș, ci au avut ei de la strămoșul domniei mele, Ștefan Voievod, giumătate de sat din Vetrișăni, giumătate ce din gios aceia să fie de la noi uric și cu tot venitul, lor și feciorilor lor, nepoților și strănepoților lor și a tot neamul lor ci să va mai alege mai aproape, neșrăluiți niciodată în veci.
Iar hotarul acei giumătăți de sat Vetrișăni, giumătate ce din gios să fie cătră hotarul giumătate, iar dinspre alte părți, după hotarul cel vechiu, pe unde au umblat din veac. Care sat de mai sus scris anume Vetrișănii, ei l-au împărțit cu rudeniile sale, anume cu Iorgu și cu frați-său Ioana, feciorii Stanii și cu nepotul de sor al lor Dragoș Vetriș și cu surorile lui Sora și Stanca, toți nepoții lui Toader Vetriș.
Și spre aceasta este credința domniei mele, de mai sus scris, Petru Voievod și credința a prea iubit fiul domniei mele Bogdan Voievod și credința tuturor boierilor noștri. Iar dupa a noastră viață, cini va mai fi domn al țării acestie, să nu strice a noastră danii și întărire, ci mai ales să de și să întărească. Și pentru mai mare credință și întărire a celor de mai sus scrisă, am poruncit cinstitului și credinciosului boierului nostru d-sale Toader mare logofăt să scrie și a noastră pecetii cătră această carte a noastră și să o lege’’. S-au tălmăcit (pe o copie care s-a păstrat) de dascălul slovenesc Euloghii la 26 aprilie 1762.
Acest document este practic ,,certificatul de naștere” al localității. Cei cărora li se întărește dreptul la stăpânire asupra pământului sunt cu toții neamuri mai mult sau mai puțin îndepărtate, și au un singur strămoș, pe Toader Vetriș, care primise moșia de la Ștefan cel Mare, probabil în urma unor acte de vitejie. Numele Dragoș Vetriș trebuie reținut în legătură cu viitorul sat Drăgușeni, cu care se va confunda mai târziu Vetrișoaia.
Unul dintre cele mai importante documente referitoare la istoria comunei Vetrișoaia este datat la 12 martie 1671. Neamul Vetriș reapare pe meleagurile pe care le stăpânise. Din păcate, pământul care fusese al lor se afla acum în posesia altora, iar cel care purta numele întemeietorului neamului se afla de data aceasta în calitate de pârât al unui proces. Se pare că beneficiarii donațiilor grecului Enache, călugării de Sf. Sava, se bucurau de prioritate în fața domnitorului Duca. Încercarea lui Toader Vetriș de a reintra în posesiunile vechi ale neamului său este considerată o încălcare a legislației agrare de atunci. În secolul al XVII-lea a avut loc o deposedare a răzeșilor și împărțirea pământului între boieri și mănăstirea Sf. Sava.
Toate relatările prezintă o vale pustie și se opresc foarte puțin asupra locuitorilor. Aceasta este probabil pentru că Valea Prutului nu a fost niciodată excesiv de populată.
Numele de Vetrișoaia mai este semnalat de Gheorghe Ghibănescu la 11 iunie 1777. La această dată, frații Agapie mărturisesc stăpânirea asupra mai multor sate, dintre care Săuleștii pe apa Prutului, mai jos de Vetrișoaia. Într-un recensământ din 1771-1772, este semnalată localitatea Vetrișoaia care era considerată proprietate a mănăstirii Sf. Sava din Iași. Populația de pe atunci era de 53 de liudi, termen prin care înțelegem capii de familie. Locuitorii erau moldoveni și aveau în sarcină să se îngrijească de poșta de la Lunca Banului.

LOCALITĂȚILE DE PE TERITORIUL COMUNEI VETRIȘOAIA:

BĂLTEANUL
-fost sat în partea de nord-vest a satului Vetrișoaia;
-la 1787 apare ca moșie în ținutul Fălciului;
-din 1956 înglobat în satul Vetrișoaia.

BUMBĂTA
-moșie în ținutul Fălciului la 1777;
-în 1925 înglobează Bălteanul;
-în 1956 în comuna Vetrișoaia.

CRISTINICIUL
-fost sat probabil în partea de vest a satului Vetrișoaia, amintit din anul 1803;
-la 1859 înglobat parțial în Răciulești și parțial în Rîncenii lui Rosetti;
-cotropit cu Răciulești din 1892; din 1904 nu mai apare.

DRĂGUȘENI
-fost sat pe Prut lângă Lunca Veche;
-trup al moșiei Vetrișoaia din 1875.

FURȚEȘTI
-atestat în mai multe documente, dispărut la sfârșitul secolului al-XVII-lea.

FOLTEȘTI
-fost sat pe Prut în partea de nord a satului Vetrișoaia;
-înglobat în satul Siminești de la 1803 când nu mai apare.

LEOVA
-fost sat lângă Bumbăta 1816;
-Schela Leova la 1883, 1840 ( schelă=port în limba veche ).

POJORENI
-apare ca moșie în 1778;
-înglobat din 1900 în Vetrișoaia.

RĂCIULEȘTI
-fost sat în partea de nord-vest a satului Vetrișoaia;
-înglobat în Vetrișoaia din 1939, nu mai apare.

SIMINEȘTI
-sat ocolul Prutului la 1772;
-înglobat în Vetrișoaia în 1925.

ȘCHEIA
-fost sat în sud-vest de Lunca Veche;
-înglobat în Pojoreni în 1876.

VETRIȘOAIA
-al mănăstirii Sf. Sava 1772;
-Simineștii și Vetrișoaia, ale spăterului Iancu Ralet și a mănăstirii Sf. Sava, Hliza Vetrișoaia, a serdarului Ioniță Hotineanu- 1831;
-împărțit în doua sate, unul contopit cu Siminești 1832;
-include trupul moșiei Drăgușeni 1875;
-înglobează Simineștii și Răciuleștii în mai multe rânduri.

SATUL NOU
-înființat pe moșia Vetrișoaia 1893;
-satul a fost considerat când în Berezeni când în Vetrișoaia;
-apare în legile administrative în 1904.

Biserica

Potrivit informațiilor din dosarele Episcopiei Hușilor, în comuna Vetrișoaia a fost înființată biserica cu hramul Sf. Voievozi la 8 noiembrie 1810, întreținută de comună, un preot, doi cântăreți, un paraclisier. Aceasta avea 680 prăjini de pământ, și parohia compusă din 65 de familii cu 397 de suflete. În monografia satului este amintit ca fiind primul preot N. Gheorghiu, și reiese o evoluție atât a numărului de locuitori cât și a acestei biserici. Din păcate, capitolul fiind prost structurat, culegerea datelor necesare este îngreunată.

Biserica cu hramul Sf.Trei Ierarhi

Școala:

Din mărturiile cetățenilor mai bătrâni reiese că școala a luat ființă în 1869 (învățământ primar). Aceasta funcționa cu luna în diferite case ale cetățenilor, iar învățătorii nu erau stabili, ci veneau cu rândul. Școala a cunoscut o evoluție treptată, in zilele noastre existând chiar doua localuri: unul în Satul Vechi(centru), iar celălalt în Satul Nou.

Școala nr. 1 centru



Viața satului era organizată în vechime mai puțin după trecătoarele legi omenești cât după ritmuri casnice care se concretizau în existența umană prin cele trei momente fundamentale ale vieții: nașterea, căsătoria și moartea.

Istoricul scolii

Înainte de a începe să detalierea istoricului școlii din comuna Vetrișoaia, județul Vaslui, să definim școala, și apoi să vedem cum a apărut școala ca unitate de învățământ în această așezare omenească. Şcoala (grec. scholé = trebuie, studiu) este o instituţie publică proprietate de stat sau privată unde se învaţă disciplinele prevăzute într-un plan de învăţământ.
Învățământul primar datează de la începutul secolului al XIX-lea . În trecut învățătura de carte se dădea în școlile slovenești, unde călugării slavoni se mărgineau să-i învețe pe elevi cântările și rânduielile bisericești. Acest fapt este dovedit și în comuna Vetrișoaia prin existența unei biserici vechi pe a cărei poartă diaconească este scris 1810- pe vremuri fiin o mănăstire călugărească (călugări greci). În Moldova, în 1858 abia funcționau vreo 8 școli. Începând cu anul 1864, învățământul primar intră într-o fază nouă, datorită legii instrucțiunii publice votată pe 5 decembrie 1864. Prin această lege, învățământul primar a fost pus la temelia statului, stabilindu-se obligativitatea. Aceste școli funcționau în casele cetățenilor, lipsite de mobilier și de material didactic, iar învățătorii nu aveau o pregătire temeinică. Din datele culese de la cetățenii cei mai bătrâni ai satului, reiese că școala a luat ființă în 1869. Aceasta funcționa cu luna în diferite case ale cetățenilor până în 1887; învățătorii nu erau stabili, ci erau trimiși de la județ, cu rândul, de 2-3 ori pe săptămână.
În anii 1871-1880 s-au mai înființat următoarele școli: în 1881 la Dodești, în 1872 la Deleni, în 1875 la Băsăști(azi Viișoara), în 1878 la Vetrișoaia, Bozia și Oltenești, iar în 1880 la Mălăești.
Prin anul 1885-1886 conducerea județului, la cererea cetățenilor, a hotărât să se facă local de școală din contribuție obștească. Acest local avea două săli, una de clasă, una de locuit pentru învățător și un antreu care le despărțea.
În anul școlar 1888-1889, în clasele I-IV erau înscriși un număr de 41 de elevi, care învățau pe zile întregi și cu o jumătate de zi liberă joia. Din cauza lipsei de local pentru primărie, conducerea județului a hotărât schimbarea localului de școală în fostul conac boieresc, de pe moșia călugărească a boierului Tugu, local cu două săli de clasă și un antreu, construit din cărămidă, intrat în funcțiune în toamna anului 1893, astăzi fiind un monument istoric.
În anul 1948, în urma legii privind reforma învățământului din țara noastră, s-a trecut la învățământul general și obligatoriu de 7 ani. Pentru aceasta a fost necesar să se construiască noi localuri care să asigure desfășurarea în bune condiții a muncii instinctiv-educativă din școală. Este cert că la început, această așezare omenească, puțină la număr vorbind despre familii și numărul elevilor de vârsta școlară, a fost și el mic. Însă, an de an numărul elevilor a crescut, cu unele scăderi, în special în anii Primului Război Mondial. Pentru a vedea mai bine modul în care a crescut numărul elevilor de vârstă școlară, an de an de la înființare, potrivit matricolelor școlare:
-în anul școlar 1895-1896 erau înscriși 45 de elevi
-în anul școlar 1907-1908 erau înscriși 49 de elevi
-în anul școlar 1908-1909 erau înscriși 132 de elevi
-în anul școlar 1914-1915 erau înscriși 141 de elevi
Datorită înființării unei noi unități școlare, și anume școala primară Satul-Nou Vetrișoaia, astăzi școala nr. 2, efectivul de elevi ai școlii nr.1 a scăzut. Astfel, în anul 1925-1926 efectivul de elevi înscriși era de 143, în anul școlar 1926-1927 erau 166 de elevi, iar în 1930-1931 efectivul era de 200 de elevi.
Numărul de elevi înscriși a scăzut de asemenea în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
-în anul școlar 1940-1941 erau înscriși 224 de elevi
-în anul școlar 1943-1944 erau înscriși 238 de elevi
-în anul școlar 1944-1945 erau înscriși doar 144 de elevi
școala funcționând numai cu clasele I-IV, deci fără clasele V-VIII (curs complimentar). Trebuie menționat faptul că de la înființarea acestei unități școlare și până în anul 1927-1928, așa cum arată matricolele școlare, școala a funcționat cu clasele I-IV –curs primar.
Începând cu anul școlar 1927-1928 apare cursul complementar, începând cu clasa a V-a și continuând, pe parcurs cu clasele a VI-a și a VII-a. După cum arată matricolele școlare, cursul complementar nu era obligatoriu ca cel primar, ci benevol, fapt care face să nu fie înscriși la acest curs niciun elev.
Planul de învățământ al școlii cuprindea obiectele de învățământ care fac cunoscute elevilor cele mai importante legi ale dezvoltării naturii și societății. Dintre acestea făceau parte, în primul rând, limba română, matematica, istoria, științele naturale-geografia, desenul, gimnastica, lucrul manual, cântul. În întocmirea planurilor de învățământ se avea în vedere principiul unității școlare. Ele corespundeau cerințelor societății din acea vreme când, la loc de cinste, era și religia, care în trecut avea o mare influență asupra procesului de învățământ.
Studiul limbii române ocupa unul din locurile de frunte în sistemul învățământului școlar și se studia până când elevii atingeau perfecțiunea generală în stăpânirea limbii.
Studiul istoriei a educat tineretul în procesul de instrucție și educație în conținutul ei.
Matematica- fără cunoașterea ei nu se poate concepe niciun tip de practică socială și de activitate instructivă.
Școala avea o grădină destul de spațioasă care putea fi cultivată cu legume, zarzavaturi și alte culturi. În câmp, școala era înzestrată cu o suprafață de 8 ha teren arabil, locuri de casă în vatra satului precum și fânețe.
Este cunoscut că în anul 1948, în urma legii privind reforma învățământului din țara noastră, învățământul devine general și obligatoriu, cu durata de 7 ani. Așa se face că localul vechi de școală n-a mai putut satisface noile cerințe. S-a ajuns în situația ca învățământul să se desfășoare în diferite case de-ale cetățenilor, cu toate că s-a pus în folosință și clădirea care a fost locuința directorului. Ca atare, s-a pus problema construirii unui nou local de școala cu 4 săli de clasă, laborator, holuri largi și în care, în prezent, se poate desfășura un învățământ corespunzător. Acest local a fost construit prin contribuția voluntară a cetățenilor și cu un ajutor de la stat, și a fost dată în folosință în anul 1961. Lucrurile au mers înainte, populația comunei a crescut, la fel ca și numărul elevilor, fapt ce a ridicat problema nesatisfacerii desfășurării procesului de învățământ pentru care s-a trecut la construirea unui nou local de școala din contribuția bănească și manuală a cetățenilor, local cu 3 săli de clasă și un culoar. Așa cum reiese din documentele școlare și datele furnizate de bătrânii satului ca: Ioan Gâdei, Dumitru Voinov și Ion Bernevic, pot fi remarcați ca figuri de învățători și directori rămași în istoria școlii cum sunt:
-învățătoarea Mihăilescu, în anul 1886
-învățătorul Trifan, în anul 1887
-învățătorul Enciu Neculai din Moșna, în anii 1888-1890
-învățătorul Mităchescu, în anii 1890-1892
-învățătorul Georgescu, în anii 1895-1898
-învățătorul Toderasc, venit din Cârligați în anul 1900
Din anul 1901 școala funcționează cu două posturi: învățătoarea Bălțatu și Nicolai Ionașcu ca director, în anii 1901-1908. În anul 1909 director era Vasile Tabără din Băsești și învățător Ioan Chirilă din Tătărăni. Din anul 1910 era director, conform arhivelor școlii, Constantin Tabără și soția sa Elena Tabără ca învățătoare. Ceva mai târziu, adică în 1913, școala funcționa cu trei posturi, adăugându-se învățătoarea Georgescu. Între anii 1916-1917 a fost învățător Nicolaie Bălțatu. Constantin Tabără, din anul 1916, pleacă în război, jertfindu-se pentru întregirea neamului românesc. El va rămâne un erou al școlii din Vetrișoaia.
Din anul 1917 este încadrat ca director și învățător, venit de la școala Satul-Nou Vetrișoaia, Neagu Tomșa. Acesta își va păstra posturile până la 16 aprilie 1938, când moare.
În anul 1926 vine ca învățătoare Cireș Ana, care se căsătorește cu învățătorul Ștefăniță Dumitru. Cireș Ana ocupă acest post până în 1965, iar învățătorul Ștefăniță Dumitru până în 1939 când se transferă în satul său, Grumezoaia.
Tot din arhivele școlii, în anul 1938, reiese că postul de director a fost ocupat de Puiu Dumitru timp de câteva luni apoi, între 1939-1940, de Pascal Emilia.
Este de menționat de asemenea faptul că în afară de cele două școli din Vetrișoaia, în ultimii ani a funcționat și în Bumbăta o școala, care apoi a fost închisă, elevii fiind nevoiți să vină la Vetrișoaia. Un lucru foarte important de menționat este că școala din Vetrișoaia continuă să evolueze, în următorii ani se așteaptă construirea unui campus școlar, contractul fiind încheiat deja, fapt pentru care este atașat acestui proiect.
Reprezentanți de seama ai școlii: Buznea Gheorghe- poet, Stan Ioan- colonel, Voinov Dinu- șef control Direcția Generală a C.F.R., Bărbuță Constantin- maior, Pascal Cornelia- profesor, Sava Vasile- învățător.
Alți reprezentanți de seama ai școlii din perioada postbelică și postrevoluționară: Vasile Ifrim- doctor în economie; Marin Nistor- economist; Marin Emilia, Puiu Viorel- doctori în medicină; Bărbuță Jan, Tenu Ioan, Popa Dan, Dobrea Firicel, Cotună Georgiana, Chirvăsuță Ana-Maria – profesori, Hurmuzache Costel- preot și mulți alți ingineri, militari, avocați și farmaciști.
De la înființarea școlii în Vetrișoaia în anul 1869 au trecut 141 de ani. Datorită creșterii populației, pe parcursul a peste 100 de ani și frecvența a crescut de peste 10 ori.
Școala în mass-media:
,,Şcoala primară din Bumbăta, comuna Vetrişoaia, cu toaletă de 100.000 lei, a rămas fără elevi şi a fost închisă. ”
,, În multe școli din județul Vaslui s-au facut investiții inutile, pentru care bugetul de stat a plătit bani grei. In perioada 2006-2008, la zeci de școli din acest județ s-au construit grupuri sanitare care au costat peste 120 miliarde lei vechi, pentru ca apoi aceste unitați să se desființeze. Este cazul scolii din satul Bumbăta, comuna Vetrișoaia. Aici invățau zece elevi. S-a construit un grup sanitar de nivel european, cu apă potabilă si chiuvete frumoase, care a costat, la nivelul anului 2006, peste un miliard de lei vechi. In 2007, grupul sanitar a fost pus sub lacaăt, intrucat elevii au fost mutați la școala din Vetrișoaia. ”



CAMPUS SCOLAR TIP -10 SALI DE CLASA (SCOALA DE ARTE SI MESERII ) COMUNA VETRISOAIA JUD.VASLUI
Acordarea Contractului

Informaţii generale
Ţara: România
Numărul Anunţului/Contractului: rou:ca:60115
Data publicării: Apr 23, 2009
Cumparator: COMUNA VETRISOAIA
Bunuri, lucrări, servicii • 45214000 - Lucrări de construcţii de instituţii de învăţământ şi centre de cercetare
• 45232150 - Lucrări pentru conducte de alimentare cu apă
• 45232400 - Lucrări de construcţii de canalizare de ape reziduale
• 45251200 - Lucrări de construcţii de centrale termice


Anunt de atribuire numarul 60115/22.04.2009
Informatii anunt de participare asociat
Numar anunt:68437 / 10.11.2008
Denumire contract:CAMPUS SCOLAR TIP -10 SALI DE CLASA (SCOALA DE ARTE SI MESERII ) SAT VETRISOAIA COMUNA VETRISOAIA JUDETUL VASLUI
Sectiunea I: AUTORITATEA CONTRACTANTA
I.1) Denumirea, adresa si punct(e) de contact:
COMUNA VETRISOAIA
Adresa postala: COMUNA VETRISOAIA , JUDETUL VASLUI , Localitatea: Vetrisoaia , Cod postal: 737570 , Romania , Punct(e) de contact: VASILE PUIU , Tel. 0235432016 , Email: primariavetrisoaia@yahoo.com , Fax: 0235432016
I.2) Tipul autoritatii contractante si activitatea principala (activitatile principale)
Autoritate regionala sau locala
Activitate (activitati)
- Servicii generale ale administratiilor publice
Sectiunea II: OBIECTUL CONTRACTULUI
II.1) Descriere
II.1.1) Denumirea atribuita contractului de autoritatea contractanta
CAMPUS SCOLAR TIP -10 SALI DE CLASA (SCOALA DE ARTE SI MESERII ) SAT VETRISOAIA COMUNA VETRISOAIA JUDETUL VASLUI
II.1.2) Tipul contractului si locul de executare a lucrarilor, de furnizare a produselor sau de prestare a serviciilor
Lucrari
Executarea
Locul principal de executare: SAT VETRISOAIA COMUNA VETRISOAIA JUDETUL VASLUI
II.1.3) Anuntul implica
II.1.4) Descrierea succinta a contractului sau a achizitiei/achizitiilor
CONSTRUIREA UNEI SCOLI CU 10 SALI DE CLASA ;CAMIN INTERNAT - 100 LOCURI , CANTINA SI CLUB -100 DE LOCURI , SALA DE SPORT , TERENURI SPORT, ATELIER , CABINA POARTA , CENTRALA TERMICA, CLADIRE GARSONIERE , SISTEMATIZARE VERTICALA
II.1.5) Clasificare CPV (vocabularul comun privind achizitiile)
45214000-0 - Lucrari de constructii de institutii de invatamant si centre de cercetare (Rev.2)
45232150-8 - Lucrari pentru conducte de alimentare cu apa (Rev.2)
45232400-6 - Lucrari de constructii de canalizare de ape reziduale (Rev.2)
45251200-3 - Lucrari de constructii de centrale termice (Rev.2)
II.1.6) Contractul intra sub incidenta acordului privind contractele de achizitii publice
Nu
II.2) Valoarea totala finala a contractului (contractelor)
II.2.1) Valoarea totala finala a contractului sau a contractelor
14,008,478 RON TVA inclus (19%)
SECTIUNEA IV: PROCEDURA
IV.1) Tipul procedurii
IV.1.1) Tipul procedurii
Licitatie deschisa
IV.2) Criterii de atribuire
IV.2.1) Criterii de atribuire
Pretul cel mai scazut
IV.2.2) S-a organizat o licitatie electronica
Nu
IV.3) Informatii administrative
IV.3.1) Numar de referinta atribuit dosarului de autoritatea contractanta
IV.3.2) Anunturi publicate (anunt publicat) anterior privind acelasi contract
Nu
SECTIUNEA V : ATRIBUIREA CONTRACTULUI
Contract nr: 217 Denumirea: CAMPUS SCOLAR TIP 10SALI DE CLASA ( SCOALA DE ARTE SI MESERII)
V.1) Data atribuirii contractului 1/22/2009
V.2) Numarul de oferte primite 2
V.3) Numele si adresa operatorului economic caruia i-a fost atribuit contractul
SC SAM MAR CONSTRUCT SRL
Adresa postala: STR. MOLDOVEI NR. 37 , Localitatea: HUSI , Cod postal: 735100 , Romania
V.4) Informatii privind valoarea contractului
Estimarea initiala a valorii contractului
Valoarea: 15844563.00 Moneda: RON Cu TVA inclus TVA(%): 19.00
Valoarea totala finala a contractului
Valoarea: 14008478.00 Moneda: RON Cu TVA inclus TVA(%): 19.00
V.5) Contractul ar putea fi subcontractat
Nu
SECTIUNEA VI: INFORMATII SUPLIMENTARE
VI.1) Contractul de fata este legat de un proiect/program finantat din fonduri comunitare
VI.2) Alte informatii
VI.3) Cai de atac
VI.3.1) Organismul competent pentru caile de atac
CONSILIUL NATIONAL DE SOLUTIONARE A CONTESTATIILOR
Adresa postala: STR.STAVROPLEUS,NR.6 ,SECTORUL 3 , Localitatea: BUCURESTI , Cod postal: 010837 , Romania , Tel. 0213104641 , Email: office@censc.ro , Fax: 0213104642 , Adresa internet (URL): wwwcnsc.ro
Tribunalul Vaslui-Serviciul Contencios Administrativ
Adresa postala: Str.Badea Romeo,Nr. 13 , Localitatea: Vaslui , Cod postal: 730138 , Romania , Tel. 023511032 , Email: vmoldova@just.ro , Fax: 0235312432
VI.3.2) Utilizarea cailor de atac
Precizari privind termenul (termenele) de exercitare a cailor de atac
VI.3.3) Serviciul de la care se pot obtine informatii privind utilizarea cailor de atac
Primăria comunei Vetrisoaia
Adresa postala: comuna Vetrisoaia,judetul Vaslui , Localitatea: Vetrisoaia , Cod postal: 737570 , Romania , Tel. 0235432016 , Email: primariavetrisoaia@yahoo.com , Fax: 0235432016
VI.4) Data expedierii prezentului anunt
22.04.2009 11:56

LOCALITĂȚILE DE PE TERITORIUL COMUNEI VETRIȘOAIA

-după 1771-1772, conform datelor din Tezaurul toponimic al României.

MOLDOVA

BĂLTEANUL
-fost sat în partea de nord-vest a satului Vetrișoaia;
-la 1787 apare ca moșie în ținutul Fălciului;
-din 1956 înglobat în satul Vetrișoaia.
BUMBĂTA
-moșie în ținutul Fălciului la 1777;
-în 1925 înglobează Bălteanul;
-în 1956 în comuna Vetrișoaia.
CRISTINICIUL
-fost sat probabil în partea de vest a satului Vetrișoaia, amintit din anul 1803;
-la 1859 înglobat parțial în Răciulești și parțial în Rîncenii lui Rosetti;
-cotropit cu Răciulești din 1892; din 1904 nu mai apare.
DRĂGUȘENI
-fost sat pe Prut lângă Lunca Veche;
-trup al moșiei Vetrișoaia din 1875.
FURȚEȘTI
-atestat în mai multe documente, dispărut la sfârșitul secolului al-XVII-lea.
FOLTEȘTI
-fost sat pe Prut în partea de nord a satului Vetrișoaia;
-înglobat în satul Siminești de la 1803 când nu mai apare.
LEOVA
-fost sat lângă Bumbăta 1816;
-Schela Leova la 1883, 1840 ( schelă=port în limba veche ).
POJORENI
-apare ca moșie în 1778;
-înglobat din 1900 în Vetrișoaia.
RĂCIULEȘTI

-fost sat în partea de nord-vest a satului Vetrișoaia;
-înglobat în Vetrișoaia din 1939, nu mai apare.
SIMINEȘTI
-sat ocolul Prutului la 1772;
-înglobat în Vetrișoaia în 1925.

ȘCHEIA
-fost sat în sud-vest de Lunca Veche;
-înglobat în Pojoreni în 1876.



VETRIȘOAIA
-al mănăstirii Sf. Sava 1772;
-Simineștii și Vetrișoaia, ale spăterului Iancu Ralet și a mănăstirii Sf. Sava, Hliza Vetrișoaia, a serdarului Ioniță Hotineanu- 1831;
-împărțit în doua sate, unul contopit cu Siminești 1832;
-include trupul moșiei Drăgușeni 1875;
-înglobează Simineștii și Răciuleștii în mai multe rânduri.

SATUL NOU
-înființat pe moșia Vetrișoaia 1893;
-satul a fost considerat când în Berezeni când în Vetrișoaia;
-apare în legile administrative în 1904.

Vetrișoaia- consideratii geografice

Comuna Vetrișoaia este situată în partea de est a Podișului Moldovei pe coordonatele de 46 grade 45 minute latitudine nordică și 28 grade 16 minute longitudine estică, la o distanță de 85 km față de Vaslui(reședința județului) și 35 km de Huși, cel mai apropiat municipiu, centrul administrativ al fostului ținut al Fălciului, de care a aparținut în trecut Vetrișoaia. La nord se învecinează cu comunele Pădureni și Lunca Banului, la est cu Republica Moldova, pe hotarul trasat de cursul râului Prut, la sud cu Berezeni si la vest cu comuna Dimitrie Cantemir.
Conform datelor ultimului recensământ cei 4187 de locuitori ai comunei beneficiază de 226 ha în vetrele de est și de o suprafață de 6510 ha în extravilan, în totalitate comuna Vetrișoaia având 7004 ha. Comuna Vetrișoaia este formată din numai două localități: satul Vetrișoaia și satul Bumbăta, un caz deosebit pentru județul Vaslui, luând în considerare de exemplu comuna Puiești care numără 15 unități administrative.
Vetrișoaia se află situată în zona de câmpie, între lunca Prutului și dealurile Fălciului, pe treptele concentrice descendente ale reliefului. Pentru această zonă enumerăm câteva denumiri băștinașe, existente până astăzi de pe vremea vechilor documente: Unghiul Strâmt, Balta Ochiului, pârâul Sărata, Tarlaua Cașcaval, Stâna Isac, tarlaua Tufa, Boul Bătrîn etc.
Structura geologică a teritoriului comunei se raportează la Platforma Moldovenească, mai precis la limita de sud a acesteia. Specialiștii o definesc astfel : o regiune rigidă, consolidată încă din proterozoic, a Moldovei extracarpatice. Are un fundament cristalin vechi, podolic, cutat și faliat, scufundat la adâncimi, și acoperit de o stâncă sedimentară groasă, formată din roci paleozoice, mezozoice și terțiare necutate, cu numeroase și importante discordanțe stratigrafice între ele. Contactul său cu unitatea cutată, mai labilă, a orogenului carpatic se face în lungul faliei pericarpatice, pe linia Vicovu de sus, Păltinoasa, Târgu-Neamț, Buhuși, Gura Văii (pe Trotuș). În acest sector, prospecțiunile geografice au pus în evidență o linie de fractură și o afundare accentuată spre sud a fundamentului precambrian al platformei, până către Bârlad și Murgeni.